De ziua culturii române ...

RECEPTAREA LITERARĂ ŞI ARTA SPECTACOLULUI.

PERSPECTIVĂ INTERDISCIPLINARĂ ÎN PROMOVAREA IMAGINII LICEULUI TEORETIC “NICOLAE BĂLCESCU”, CLUJ-NAPOCA

Dir. adj. prof. Diana BERINDEIE

Prof. Ancuța IONESCU

Prof. Mirela TOMOIAGĂ

Argument

De-a lungul timpului, receptarea estetică a textului literar a fost, inevitabil, supusă clişeului, canonului. Acest aspect a devenit mai pregnant în ceea ce priveşte numele şi opera lui Mihai Eminescu, a cărui identitate pare să vorbească dintotdeauna despre spiritul naţional. Din acest motiv, cu ocazia Zilei Culturii Române, stabilită tocmai prin asocierea cu aniversarea naşterii poetului, am iniţiat, în cadrul şcolii, o activitate artistică prin care s-a încercat demitizarea imaginii sale şi declişeizarea demersului didactic în procesul de predare a operei scriitorului.

Descrierea activităţii

Activitatea A

Invitația pentru un spectacol care își propune declișeizarea abordării textului eminescian a trebuit concepută pe forma deconstrucției abordării canonice, omagiale, oficiale. Textele eminesciene studiate la clasă oferă o perpetuată imagine rigidă a operei marelui poet. De aceea s-au ales texte mai puțin cunoscute de elevi, care au fost recitate în formatul flashmob. Textele vizate au fost: Întunericul și poetul, Cum universu-n stele, Cum negustorii din Constantinopol, Poet. Doi membri ai Clubului de Teatru al Liceului Teoretic „Nicoale Bălcescu”(coordonat de Codruța Bonta și Ioana Pitic), Elena Vedeanu și Tudor Coman, au acceptat să performeze într-un astfel de spectacol. Cei di elevi au intrat în sala profesorală cu pretextul unei discuții care s-a transformat într-un recital care a surprins audiența. De la reacția de revoltă împotriva unor elevi care își permit să deranjeze sanctuarul profesorilor, s-a trecut repede la apreciere și susținerea celor doi elevi. Aceștia au recitat fără emfaza spectacolelor omagiale, natural, textele alese și organizate ca un dialog care să scoată în evidență statutul poetului într-o societate parcă împietrită în metehnele sale.

📷 📷

Activitatea B

Prima etapă a urmărit selectarea grupajului de texte şi a elevilor talentaţi, în vederea asumării ulterioare a jocului de rol. Colajul de texte literare a inclus poezii postume eminesciene, mai puţin cunoscute cititorilor, şi fragmente de proză scurtă. Noutatea a reprezentat-o asocierea acestora cu texte argotice stănesciene, într-un dialog aproape post-modern, observându-se, astfel, nu doar actualitatea lui Eminescu şi influenţa lui asupra scriitorilor din alte generaţii, ci şi multiplele sale ipostaze, care îl încadrează atât în paradigma romantică, cât şi în cea modernă, neo-modernă sau chiar post-modernă.

Şedinţele de lucru s-au derulat pe parcursul lunilor decembrie şi ianuarie, în sala festivă a liceului, ocazie prin care elevi din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a au descoperit arta spectacolului într-o formulă nouă, dobândind respect şi încredere reciprocă, dar şi dezvoltându-şi abilităţile de muncă în echipă. Profesorii coordonatori au încurajat exprimarea artistică prin tehnici dramatice, care au transformat un simplu recital într-o piesă bine închegată, cu elemente de recuzită, fundal muzical, vestimentaţie şi coregrafie.

Reprezentaţia propriu-zisă a avut loc în data de 15 ianuarie 2019, fiind deschisă de două prezentatoare, care au punctat, sub forma unui dialog ludic, necesitatea sancţionării clişeelor în receptarea aşa-numitului “poet nepereche”, “luceafăr al poeziei româneşti”. Ulterior, prologul a fost marcat de preludiul muzical interpretat la pian şi chitară de doi elevi din clasa a XI-a. Tot ei au intervenit în momentele de intermezzo, accentuând mesajul literar printr-o abordare sincretică. Personajele spectacolului au întruchipat diverse ipostaze eminesciene (Eminul în rugăciune, Eminul din vis, Onufrei, Euthanasius, Dionis etc.), dar şi ale Veronicăi Micle (Cezara, Maria, Muza) sau ale lui Nichita Stănescu (Poetul- în intertext). Decorul a inclus, printre altele, oglinda ca simbol, clepsidra, icoana, scoica, masca de albine, candela, carafa şi peniţa. Motivul central al reprezentaţiei l-a constituit Logos-ul, ca factor deopotrivă constructiv şi destructiv, Timpul fiind supus el însuşi cuvântului (“Supuşi cuvântului, de verb mă rog …”). Intensitatea paroxistică a manifestării a fost dată de apariţia în scenă a Muzei atipice, care a recitat Cristalografia eminesciană, şocând prin vervă, prin limbajul abstract, ermetic, matematic, în contrast cu mişcarea diafană, plină de candoare. Finalul a reunit toţi actorii sub forma unui cerc, el însuşi leit-motiv, marcând “recăderea cuvântului în sine” din Tripticul eminescian şi având asupra publicului un impact pozitiv prin lansarea invitaţiei la meditaţie cu privire la receptarea demitizantă a Poetului, dar şi la vizionarismul său, mereu şi mereu actual.

În loc de concluzii

Spectacolul “Eminescu - ieri şi azi. O receptare demitiza(n)tă” a valorizat domenii culturale conexe, fiind o activitate de tip integrat, interdisciplinară. Sala festivă a liceului a reunit aproximativ 200 de elevi din clasele a IX-a – a XII-a și cadre didactice de specialități diferite (limba română, limba engleză, informatică, fizică, religie), care s-au bucurat de o breșă în programul educativ cotidian

Instantaneele de mai jos surprind o parte din emoțiile actorilor, pe care îi felicităm și îi invităm și cu alte ocazii să-și dovedească talentul.

📷📷

📷